Afecțiuni arteriale

Ce metode de examinare există?

Cu ocazia examenului clinic efectuat de noi, apar deseori suspiciuni asupra existenței bolii arteriale obstructive periferice (ACOMI). Pentru a putea determina gradul de obstrucție și localizarea bolii, sunt necesare investigații suplimentare:

• Pe o banda de alergat, este determinată distanța care poate fi parcursă pînă la apariția durerii.
• Cu ajutorul ecografiei arteriale vom vizualiza eventualele obstrucții, nivelul la care se află, gradul de stenoză și modificările peretelui arterial.
• Examinarea angiografică cu substanțe de contrast va fi efectuată mai ales în cazul unor rezultate neconcludente sau în cazul planificării unor intervenții chirurgicale deschise sau endovasculare.

Tratamentul conservator

Deși pare ciudat la prima vedere, mersul pe jos constituie cheia în tratamentul tulburărilor circulatorii. Prin exerciții fizice regulate și creșterea treptată a intensității mișcării, vasele mici de sânge se pot dezvolta crescând aportul sanguin în mușchii picioarelor. Exista însă și medicamente eficiente pentru tratamentul tulburărilor circulatorii dar efectul lor este întotdeauna legat și de activitatea fizică (mersul pe jos) efectuată.

Proceduri invazive: dilatarea vasculară (angioplastie cu balon, PTA, stent)

În cazul angioplastiei transluminale percutanate (PTA) se introduce un cateter cu balon în segmentul îngustat sau obstrucționat. Prin umflarea balonului, vasul este apoi destins până la diametrul dorit. Dacă artera nu rămâne deschisă, se va folosi un stent metalic care o va menține deschisă. Rezultatele PTA sunt eficiente mai ales în cazul stenozelor(îngustărilor) izolate prezente pe segmente arteriale scurte.

Chirurgie vasculară (endarterectomie, by-pass)

Îngustările pe segmente scurte sau obstrucțiile sunt corectate chirurgical prin endarterectomie și plastia de lărgire a arterelor. Depunerile și părțile afectate ale endoteliului vascular sunt eliminate, în final artera va fi închisă din nou. În cazul modificărilor pe segmente lungi sau ale unor ocluzii, secțiunea de arteră bolnavă va fi ocolită de un bypass, irigând astfel mușchii situați sub leziune.

Prin anevrism se înțelege dilatarea unei artere mai mult de 1,5 ori din calibrul normal inițial.

Cum se ajunge la un anevrism?

Peretele arterei afectate pierde rezistența necesară datorită modificării structurii sale, presiunea pozitivă din interior determinând dilatarea arterei, subțierea peretelui și în final ruperea sa. Fumătorii și pacienții cu tensiune netratata de mulți ani prezintă un risc crescut. Predispoziția moștenită pentru o boală a țesutului conjunctiv (țesutul de susținere din organism) este importantă deoarece aproximativ 20% din toți pacienții cu anevrism au o rudă apropiată cu aceeași boală. Frecvent pacienții cu anevrisme arteriale au și alte manifestări ale bolilor de țesut conjunctiv (varice, hemoroizi, hernii, boli articulare, etc.). Formarea unei dilatări a aortei abdominale se întâlnește mai frecvent la persoanele în vârstă, mai ales de sex masculin. Complicarea unui anevrism cu ruptură este o urgență medicală majoră, deoarece hemoragia internă care se creează este catastrofală. Mulți pacienți nu ajung să beneficieze de servicii medicale, decesul survenind instantaneu. De aceea este foarte importantă depistarea din timp a acestei afecțiuni și tratamentul preventiv al ei, înainte de faza de complicații.

Cum poate fi depistat anevrismul aortei abdominale?

Perfiditatea bolii constă în faptul că în stadii incipiente nu există simptome tipice. Din păcate, anevrismul de aortă se face observat adesea numai în momentul complicării. Durerea abdominală profundă cu iradiere în coloana vertebrală sau bazin este simptomul cel mai frecvent. Pentru a evita o astfel de situație, care pune viața în pericol, este necesară diagnosticarea la timp. O metoda sigură și simplă, prin ecografierea vaselor abdomenului, poate depista existența unui anevrism. Examinarea ecografică a abdomenului decelează anevrismele de aortă abdominală, ne precizează faza de dezvoltare a afecțiunii și indică momentul pentru tratamentul chirurgical. Pentru pregătirea preoperatorie sunt necesare examinări imagistice suplimentare (angioCT, angioRMN, arteriografie cu substracție digitală, etc).

Care sunt opțiunile de tratament?

Tratamentul constă în eliminarea segmentelor bolnave ale vasului. Necesitatea unei intervenții chirurgicale depinde de dimensiunea (diametrul) anevrismului. În cazul unui anevrism mic (diametru <40 mm), riscul de rupere este foarte scăzut. Prin urmare, acesta de regulă nu este operat. În cazul progredientei rapide sau a unui diametru >40 mm, este indicată intervenția chirurgicală iar la un diametru >50 mm intervenția chirugicala trebuie efectuată cât mai rapid. Metoda de tratament cea mai frecvent utilizată constă în eliminarea chirurgicală a anevrismului și înlocuirea cu o proteză sintetică. În unele cazuri, trebuie înlocuite și cele două artere iliace printr-o proteză sintetică în formă de Y. Există, de asemenea, posibilitatea implantării unei proteze endovasculare (stent-graft). Endoproteză este un tub flexibil ale cărui ochiuri de plasă sunt acoperite cu o membrană din plastic. În calitate de specialiști vasculari vom alege pentru fiecare pacient cea mai bună sau cea mai potrivită terapie.

Ce puteți face în calitate de pacient?

Controlați tensiunea arteriala și evitați ridicarea de greutăți sau presarea puternică a scaunului. Mențineți o greutate normală, evitați obezitatea, nu fumați și prezentați-vă la controalele regulate (la fiecare 6 luni sau la indicația medicului).

Un accident vascular cerebral este o perturbare bruscă în alimentarea creierului cu sânge, cu leziuni permanente asupra țesutului creierului care reacționează foarte sensibil la lipsa de oxigen.

Cum se produce un accident vascular cerebral?

Există mai multe cauze. De departe cele mai frecvente cazuri (în proporție de 90%) se datorează lipsei bruște a fluxului sanguin la nivelul cerebral, cauzat de obstrucția unei artere carotide sau a unei ramuri prin tromboză sau embolie (prin ischemie). Cheagurile de sânge se pot forma direct în artera cerebrală aterosclerotica sau în arterele aterosclerotice din zona gâtului, capului sau a inimii, de unde acestea sunt transportate de sânge în arterele cerebrale. În aproximativ 10 până la 20% din cazuri, sângerarea în țesutul cerebral cauzată de ruperea unui vas de sânge, provoacă un accident vascular cerebral de tip hemoragic (prin sângerare). Aceasta acompaniază de obicei o tensiune arterială foarte mare sau o malformație congenitală vasculară (anevrism intracerebral).

Care pot fi simptomele?

Mulți pacienți prezintă înaintea unui accident vascular cerebral, semne de hipoperfuzie a creierului, numite atacuri ischemice tranzitorii (AIT). Simptomele frecvente, care avertizează asupra producerii unui atac cerebral sunt:

• Vedere încețoșată, dificultăți de vorbire sau paralizie (brațe sau picioare), care după câteva minute sau ore dispar
• vedere dublă, temporară
• dureri de cap bruște, severe
• amețeli

Aceste semne de avertizare trebuiesc luate în serios și evaluate medical de urgență.

Cum putem clarifica simptomele de alarmă apărute?

Aceste simptome de alarmă trebuie evaluate cu atenție pentru a determina dacă se datorează unei tulburări circulatorii la nivel cerebral. Este absolut necesar că în aceste cazuri să se efectueze o examinare ecografică a arterelor carotide și vertebrale. Această examinare este nedureroasă și neinvaziva, oferind informații foarte precise asupra calcifierilor periculoase provocate de ateroscleroză, permite evaluarea gradului de ingustare a arterelor carotide și chiar detectarea celor mai mici modificări în peretele vascular. În caz de nevoie, mai ales atunci cînd este indicată o intervenție chirurgicala se va efectua și o arteriografie. Deoarece efectele unui accident vascular cerebral sunt atât de drastice și recuperarea, mai ales în cazul paraliziilor, este deseori nesatisfăcătoare, prevenția eficientă este esențială. Un examen fizic amănunțit trebuie efectuat, cu precădere hipertensiunea arterială și diabetul zaharat vor trebui evaluate. Pacienții cu accident vascular cerebral cauzat de aterotromboza prezintă deseori și îngustări ale arterelor inimii și a membrelor inferioare. Din acest motiv, examinările vasculare vor trebui efectuate la nivelul întregului organism.

Care sunt măsurile terapeutice?

Pe baza rezultatelor investigațiilor se vor stabili măsurile ce se impun în profilaxia unui accident vascular cerebral. Prin schimbarea stilului de viață puteți practica o prevenție eficientă. Nu fumați! Consumați mai puține grăsimi animale, evitați obezitatea, limitați consumul excesiv de alcool, zahăr și sare, evitați și tratați hipertensiunea arteriala, reduceți stresul, iar în cazul diabetului zaharat controlați regulat nivelul glicemiei și consultați medicii specialiști. De asemenea există și anumite medicamente eficiente , care vor fi prescrise la nevoie. Dacă îngustarea (stenoza) arterei carotide sau vertebrale este simptomatică sau severă, se indică intervenții chirurgicale pentru a preveni un accident vascular cerebral. Tratamentul chirurgical constă în curățarea arterei afectate și îndepărtarea obstacolului pentru a readuce la normal circulația sângelui către creier. Aceasta intervenție se realizează printr-o mică incizie la nivelul gâtului, de preferat în anestezie locală. Recuperarea postoperatorie este foarte rapidă. În cazul în care riscul unei intervenții chirurgicale deschise este considerat prea mare sau anumite particularități anatomice o impun, se va efectua o intervenție endovasculară, prin implantarea unui stent carotidian sau vertebral. În calitate de specialiști vasculari vă vom indica modul de tratament adecvat suferinței dumneavoastră.